Probele biologice – ce reprezinta acestea si de ce trebuie sa li se acorde o atentie sporita?

Atunci cand vine vorba despre starea de sanatate a oricarui organism, stii cu siguranta ca trebuie sa faci periodic o serie de investigatii. Printre acestea, se pot numara analizele uzuale de sange ori urina, dar si numeroase alte prelucrari, dupa caz.

Bineinteles, atunci cand se pune problema de o afectiune ori o tulburare care afecteaza buna functionare a organismului, se pot recomanda sau chiar impune alte tipuri de analize, care necesita la randul lor si alte probe. Astfel, se poate spune ca fara aceste probe biologice, nu ai avea cum sa iti dai seama daca organismul tau functioneaza corespunzator.

Cuprins:

1. Probe biologice - ce inseamna?
2. Cand se impune sau se recomanda recoltarea probelor biologice?

           2.1. Ce materiale sunt folosite pentru prelevarea probelor biologice?

           2.2. Recoltarea probelor biologice - cum se desfasoara un protocol de lucru bine pus la punct?

3. Cum trebuie sa se pregateasca pacientii pentru recoltarea de probe biologice – scurt indrumar

 

1. Probe biologice - ce inseamna?

In mare, se poate spune ca o proba biologica poate fi reprezentata de orice material care provine dintr-un organism viu care poate fi studiat si analizat intr-un laborator. Mai mult decat atat, se poate discuta despre recoltarea probelor biologice si patologice atat de la oameni, cat si de la animale.

 

Aceste probe pot fi colectate in scop de cercetare sau ca variante pentru diverse teste medicale, putand precede numeroase proceduri sau interventii chirurgicale. Desi starea de sanatate a organismului poate sa fie una foarte buna, exista situatii in care probele sa ofere informatii importante privind boli sau alte probleme.

Exemple de probe biologice ce pot fi obtinute in mod obisnuit

Printre cele mai intalnite probe obtinute de la pacientii umani sau de la animale se numara:

• Sange, plasma si ser;
• Celule (precum celule albe sau rosii, chiar si celule care se gasesc la nivel genital, obtinute cu ajutorul unui specul vaginal sau periuta si spatula, dar si multe altele);
• Tesuturi dintre cele mai variate;
• Urina (care trebuie neaparat recoltata intr-un recipient de recoltare special, steril si dupa o igiena locala riguroasa, pentru a nu influenta rezultatul final);
• Saliva;
• Material seminal (sperma);
• Fecale/scaun;
• Maduva osoasa;
• ADN/ARN;
• Par, piele, unghii.

 

• Sange, ser si plasma

Acestea sunt probabil cele mai cunoscute si abordate probe biologice din domeniul medical. Acestea le permit cadrelor medicale sa identifice bolile, sa monitorizeze eficacitatea tratamentului si sa evalueze corespunzator starea generala de sanatate.

• Celule

Diferite tipuri de celule sanguine, cum ar fi globulele rosii (RBC) si globulele albe (WBC), ajuta la diagnosticarea anemiei, infectiilor si tulburarilor legate de sange.

• Fragmentele de tesut

Acestea le permit cercetatorilor sa se afunde si mai mult in intelegerea dezvoltarii si progresiei bolii, permitand dezvoltarea de noi tratamente.

De exemplu, biopsiile de piele pot ajuta la diagnosticarea afectiunilor pielii, cum ar fi melanomul, cancerul de piele, bolile autoimune precum lupusul si altele.

• Urina

Folosite adesea pentru a evalua functia rinichilor, diabetul si chiar sarcina, probele de urina sunt relativ usor de colectat.

• Saliva

Neinvazive si bogate in biomarkeri, probele de saliva reprezinta o comoara pentru cercetatorii care studiaza diferite boli.

Acestea au devenit cu atat mai importante, in special in timpul pandemiei de COVID-19. Aceasta metoda s-a dovedit extrem de eficienta in detectarea prezentei virusului SARS-CoV-2, care cauzeaza COVID-19, necesitand recolta pe un test rapid, purtand manusi de unica folosinta, dar fara a mai fi nevoie de o recolta de sange complicata pentru un diagnostic rapid si corect.

• Material seminal

Folosite pentru teste medicale, cercetari penale si evaluarea fertilitatii, probele de sperma au diverse aplicatii.

• Fecale

Aceste specimene ajuta la analiza microbiomului, la diagnosticarea tulburarilor gastrointestinale si la evaluarea dietei si a metabolismului.

• Maduva osoasa

Este o parte importanta a studierii tulburarilor sanguine si generarea de celule stem pentru transplant.

• ADN/ARN

Materialul genetic extras din probele biologice permite testarea genetica si identificarea markerilor genetici legati de boli.

• Par, piele, unghii

Aceste probe, desi aparent obisnuite, pot oferi informatii esentiale despre afectiuni precum boli dermatologice si deficiente nutritionale.

Alte exemple de probe sunt reprezentate de lichid din zone precum pleura, articulatiile sinoviale si lichidul cefalorahidian (LCR). Ele pot ajuta la diagnosticarea afectiunilor cum ar fi pneumonia, artrita si tulburarile neurologice.

Cum se clasifica probele biologice?

Clasificarea corecta asigura ca specimenele sunt usor accesibile, identificabile si utilizate in mod eficient.

Iata cum sunt de obicei clasificate specimenele biologice umane:

• Tipul probei

Primul criteriu de clasificare se bazeaza pe natura sau tipul de proba in sine. Aceasta include clasificarea probelor ca sange, urina, tesut, saliva, LCR, material seminal, fecale si altele. Fiecare tip are proprietatile sale unice si relevanta in cercetare si diagnosticare.

• Originea

Probele biologice pot fi clasificate dupa sursa sau origine, spre exemplu daca provin de la pacienti, persoane sanatoase, persoane decedate, anumite grupe de varsta sau pacienti cu anumite afectiuni medicale. Acest lucru ii ajuta pe cercetatori sa opteze pentru cele mai potrivite exemplare pentru studiile lor.

• Diagnosticul clinic

Probele pot fi, de asemenea, clasificate pe baza diagnosticului clinic sau a scopului colectarii.

De exemplu, produsele obtinute pentru cercetarea cancerului, studiile bolilor infectioase, testarea genetica sau tulburarile autoimune pot fi clasificate separat pentru a eficientiza procesul de cercetare.

• Metoda de colectare

Metoda de colectare este un alt criteriu de clasificare. Unele probe necesita produse pentru recoltare de sange ori proceduri specifice de colectare, asa cum este cazul biopsiilor pentru tesuturi, punctii venoase pentru ser sanguin sau tampoane pentru saliva.

• Conditii de depozitare

Clasificarea tine cont si de conditiile de depozitare necesare pentru diferitele specimene.

Anumite exemplare trebuie congelate, in timp ce altele sunt pastrate la temperatura camerei sau refrigerate. In acest sens, centrele de recoltare trebuie sa aiba protocoale foarte bine puse la punct care sa includa metoda de depozitare, conditiile acesteia, dar si eventuale informatii privind transportul produselor recoltate catre laboratorul ce urmeaza sa prelucreze datele.

• Etica si respectarea legislatiei

Aspectele etice joaca un rol important.

Probele obtinute in urma unui consimtamant informat, cele colectate de la persoane decedate si cele cu considerente specifice privind confidentialitatea pot fi incadrate separat pentru a asigura cele mai bune practici de utilizare etica.

 

2. Cand se impune sau se recomanda recoltarea probelor biologice?

In mare, colectarea probelor biologice ajuta medicii si cercetatorii sa puna diagnostice, sa trateze si sa monitorizeze evolutia starii de sanatate a pacientilor. Cu toate acestea, exista multe alte utilizari ale probelor biologice colectate, iar printre acestea se numara:

• Cercetare. Probele biologice sunt folosite pentru cercetare, in special pentru a descoperi noi modalitati de a trata bolile, de a imbunatati starea de sanatate, de a salva vieti, dar si pentru a aduce un plus calitatii si sperantei de viata. Nu in ultimul rand, recoltarea de probe se poate realiza si pentru a se obtine o imagine de ansamblu privind evolutia si gradul de distributie al unei boli. De exemplu, medicii veterinari responsabili de programele strategice de prevenire si supraveghere al bolilor efectueaza constant actiuni de prelevare a probelor biologice de la efectivele de animale din toate zonele. Astfel, ei isi pot da seama de timpuriu daca exista un risc epidemiologic, daca animalele sunt purtatoare de agenti patogeni sau daca mijloacele de preventie (asa cum este vaccinarea) sunt eficiente.
• Diagnostic si tratament. Recoltarea de sange poate ajuta la diagnosticarea diferitelor afectiuni de natura medicala si sunt in multe situatii utilizate impreuna cu alte teste sau tratamente, cum ar fi interventia chirurgicala sau chimioterapia. In acest sens, medicul ii poate recomanda pacientului un anumit regim de supraveghere, efectuat prin analize. Un exemplu in acest sens este reprezentat de investigatiile imagistice bianuale pe care le realizeaza pacientii oncologici, completate de analize de sange si urina efectuate inainte de fiecare tratament.
• Supravegherea bolii. Multe boli sunt mai bine monitorizate prin teste de sange decat prin simptomele raportate de pacienti sau de familiile acestora (de exemplu, rujeola).

 

2.1. Ce materiale sunt folosite pentru prelevarea probelor biologice?

 

Trusa de recoltare trebuie sa cuprinda materiale special adaptate pentru tipul de probe ce urmeaza a fi prelevate. Cu toate acestea, in mod obisnuit, recoltarea se realizeaza folosindu-se:

• Manusi de unica folosinta (care trebuie sa se potriveasca mainilor persoanei care efectueaza recolta; cu alte cuvinte, nu trebuie sa fie prea stramte, dar nici prea largi, pentru a nu ingreuna actiunea);
• Echipament de protectie (adaptat in functie de tipul de proba);
• Dezinfectant pentru tegumente si separat, pentru suprafete;
• Recipiente, seringi si ace pentru seringi, dar si alte consumabile (care sa permita o recoltare rapida, corecta, eficienta si lipsita de durere sau disconfort pentru pacient);
• Dupa caz, lada termica sau geanta izoterma si baterii de racire care sa asigure temperatura optima de pastrare pe durata transportului pana la locul in care vor fi prelucrate probele;
• Frigider sau congelator.

 

2.2. Recoltarea probelor biologice - cum se desfasoara un protocol de lucru bine pus la punct?

Un protocol corect pentru recoltarea de probe biologice trebuie sa fie foarte atent construit si sa respecte standardele stabilite in domeniul medical si stiintific, dupa caz. In general, un protocol cuprinde urmatorii pasi:

 

• Planificare si pregatire:

Se identifica pacientul si se obtine consimtamantul sau informat pentru recoltare. Apoi, se va pregati echipamentul necesar sterilizat inainte de inceperea procedurii, de la branule si microperfuzoare, pana la teste rapide ori alte instrumente, dupa caz.

Se vor verifica etichetele si formularele necesare pentru identificarea corecta a probelor si pentru inregistrarea informatiilor esentiale despre pacient.

• Pregatirea pacientului:

Orice pacient trebuie sa fie bine informat despre procedura de recoltare, primind explicatii clare despre ce se va intampla si i se vor raspunde tuturor intrebarilor. De asemenea, pacientul trebuie sa fie confortabil si relaxat inainte de recoltare.

• Recoltarea probei:

Se vor respecta regulile de igiena personala, precum spalarea si dezinfectarea mainilor si purtarea echipamentului de protectie adecvat, cum ar fi manusile si mastile. Se va asigura asepsia locului de electie, in functie de tipul de proba biologica (sange, urina, saliva etc.).

Obligatoriu, vor fi aplicate doar tehnicile adecvate de recoltare pentru a elimina pe cat posibil disconfortul si riscul de contaminare. Totodata, persoana responsabila de recolta se va asigura ca obtine o cantitate suficienta pentru analizele necesare, dar si ca procedura nu cauzeaza suferinta nejustificata pacientului.

• Etichetarea si inregistrarea:

Fiecare proba recoltata trebuie sa fie marcata cu informatii precise despre pacient si tipul de proba.

• Manipularea si transportul probei:

Probele trebuie manipulate cu grija pentru a se evita contaminarea acestora sau chiar pierderea lor. In plus, acestea trebuie sa fie depozitate si transportate in conditii adecvate pentru a mentine integritatea si stabilitatea lor.

• Eliminarea deseurilor:

Personalul se va asigura de eliminarea corespunzatoare a echipamentului folosit, tinand cont de normele de siguranta si reglementarile locale privind gestionarea deseurilor biologice.

Este important ca personalul medical sau de laborator care efectueaza recoltarea sa fie instruit corespunzator si sa respecte cu strictete acest protocol pentru a asigura calitatea si fiabilitatea rezultatelor analizelor.

In final, pacientului i se vor comunica rezultatele complete, fiind insotite de eventuale anomalii de recoltare (cum este cazul hemolizei sanguine, de exemplu; acesta este un caz rar, dar poate fi observat in cazul persoanelor aflate sub tratament cu anticoagulante).

Daca este vorba despre recoltarea de probe de la animale, protocoalele sunt asemanatoare, fiind necesari doar cativa pasi suplimentari. In functie de specia de interes, poate fi necesara asigurarea unei contentii eficiente (imobilizarea pacientului), apoi tunderea zonei de electie (deoarece la majoritatea animalelor suprafata corpului este acoperita de par sau blana, care pot fi surse de infectie) si ulterior, dezinfectarea locului respectiv. in aceste cazuri, proprietarul sau un responsabil al animalului va fi informat in legatura cu rezultatele obtinute la analize.

 

3. Cum trebuie sa se pregateasca pacientii pentru recoltarea de probe biologice – scurt indrumar

Pregatirea pacientului pentru recoltarea de probe biologice este o parte importanta a procesului. Aceasta poate influenta modul in care decurge procedura, facand-o in multe situatii mult mai usoara si rapida.

Mai intai, trebuie sa ii oferi instructiuni specifice, cum ar fi timpul recomandat fara mancare sau apa de dinainte de recoltare, in functie de tipul de proba (de exemplu, sange sau urina). In cazul recoltarii unor probe specifice, precum urina sau saliva, poti oferi pacientului un recipient steril pentru a colecta proba in mod corespunzator acasa, inainte de a o aduce la un laborator.

Pentru anumite analize de sange, pacientul ar putea fi instruit sa nu manance sau sa nu bea anumite lichide pentru un anumit interval de timp inainte de recoltare, pentru a nu influenta rezultatele. In cazul recoltarii de urina, pacientul ar trebui sa fie instruit sa bea suficiente lichide pentru a asigura o cantitate adecvata de proba pentru analiza.

De asemenea, pacientul ar trebui sa fie informat daca exista anumite medicamente pe care ar trebui sa le evite inainte de recoltarea probei, care ar putea influenta recolta propriu-zisa ori rezultatele finale.

In plus, pacientul trebuie sa fie atentionat sa efectueze o igiena personala adecvata inainte de recoltare, cum ar fi spalarea mainilor sau igiena zonei de recoltare (de exemplu, curatarea zonei intime inainte de a recolta urina in recipientul special).

Pregatirea adecvata a pacientului contribuie semnificativ la succesul si eficienta procedurii de recoltare a probelor biologice si la obtinerea unor rezultate precise si utile pentru diagnosticare si tratament.

In final, probele biologice sunt o parte importanta din lumea medicala, oferind informatii valoroase despre starea de sanatate a organismului analizat. Totodata, aceste probe pot ajuta in obtinerea datelor atat de importante pentru cercetare. 

 

Sursa foto: pexels.com