Sonda urinara – descopera ce este acest dispozitiv si cum se foloseste in domeniul medical

Sonda urinara este un dispozitiv medical utilizat pentru a ajuta la drenajul urinei din vezica urinara in cazurile in care pacientul nu poate realiza mictiunea in mod natural. Aceasta consta intr-un tub flexibil, de obicei confectionat din latex, silicon sau poliuretan, ce se introduce prin uretra si ajunge in vezica urinara. Sonda urinara este folosita in diverse situatii clinice, inclusiv dupa interventii chirurgicale, in cazurile de retentie urinara, sau pentru monitorizarea precisa a productiei de urina la pacientii critici. Exista mai multe tipuri de sonde urinare, printre care sonda Foley, sonda Nelaton si sonda suprapubiana, fiecare fiind aleasa in functie de nevoile specifice ale pacientului. Utilizarea corecta este foarte importanta pentru a se putea preveni complicatiile ingrijirii pacientului cu sonda urinara, cum ar fi infectiile tractului urinar. Asadar, citeste mai departe acest articol pentru a afla ce este o sonda urinara, cum se monteaza, ce tratament impune, dar si complicatiile asociate acesteia.

 

Cuprins:

1. De ce se impune utilizarea acestui dispozitiv medical si cum se efectueaza scoaterea sondei urinare la barbati?

           1.1. Care sunt beneficiile montarii sondei urinare?

           1.2. Care sunt tipurile de sonde urinare folosite in domeniul medical?

2. Cum se monteaza si la cat timp se schimba sonda urinara?

           2.1. Ingrijirea pacientului cu sonda urinara si prevenirea infectiilor urinare

           2.2. Care sunt posibilele complicatii si efecte adverse ale sondei urinare?

 

1. De ce se impune utilizarea acestui dispozitiv medical si cum se efectueaza scoaterea sondei urinare la barbati?

Pentru a putea raspunde la intrebarea „Cand se pune sonda urinara?”, trebuie sa se tina cont de principalele functii ale acestui mic dispozitiv. Montarea sondei urinare este necesara in diverse situatii pentru a asigura drenajul corect si continuu al urinei. Unul dintre cele mai comune motive pentru montarea unei sonde urinare este retentia urinara acuta sau cronica. Aceasta apare atunci cand pacientul nu poate goli complet vezica urinara din cauza unor obstructii, disfunctii ale muschilor vezicii sau a uretrei, sau alte afectiuni neurologice. In astfel de cazuri, sonda urinara permite evacuarea urinei si previne complicatiile asociate, cum ar fi distensia vezicii, infectiile urinare si afectarea functiei renale. Totodata, in astfel de situatii, cadrele medicale, echipate cu manusi de examinare de unica folosinta si echipament special, se vor ingriji de pacient pentru a evita o sonda urinara infundata din cauze diverse.  

Un alt motiv pentru utilizarea sondei urinare este monitorizarea precisa a diurezei la pacientii critici, internati in sectiile de terapie intensiva. Acesti pacienti necesita o supraveghere atenta a balantei hidrice pentru a se detecta prompt orice modificare in functia renala sau in statusul hemodinamic. Prin montarea unei sonde urinare, personalul medical poate masura exact volumul de urina produs si poate ajusta tratamentul in consecinta, asigurand astfel o ingrijire corespunzatoare si prevenind complicatiile severe.

De asemenea, sonda urinara este adesea utilizata postoperatoriu pentru pacientii care au suferit interventii chirurgicale in zona pelvina, abdominala sau a prostatei. Anestezia si procedurile chirurgicale pot afecta temporar capacitatea de a urina, iar sonda urinara ajuta la mentinerea vezicii goale, prevenind distensia si favorizand vindecarea. Daca doresti sa afli la cat timp se schimba sonda urinara la barbati, raspunsul este dupa recuperarea pacientilor. Asistentii medicali sunt cei care vor efectua scoaterea sondei urinare cu grija. In anumite situatii, sonda urinara este montata si pentru a administra tratamente medicale direct in vezica urinara, cum ar fi instilatiile cu medicamente pentru tratarea cistitei interstitiale sau a cancerului vezical.

Nu in ultimul rand, pentru pacientii cu boli terminale sau care se afla in ingrijiri paliative, sonda urinara poate fi montata pentru a asigura confortul si a reduce disconfortul asociat cu necesitatea frecventa de a urina. In aceste cazuri, scopul principal este imbunatatirea calitatii vietii, reducand nevoia de a se deplasa la toaleta sau de a folosi urinale, ceea ce poate fi deosebit de dificil pentru pacientii imobilizati sau slabiti. Privitor la intrebarea „cum se scoate sonda urinara”, tot cadrele medicale trebuie sa asigure golirea pungii sondei urinare cat mai dese, in asa fel incat sa se evite blocarea ei sau alte complicatii asociate.

 

1.1. Care sunt beneficiile montarii sondei urinare?

De ce se pune sonda urinara? Deoarece aceasta asigura mai multe avantaje pentru pacient ce nu trebuie neglijate.

Montarea sondei urinare la femei sau barbati ofera multiple beneficii pacientilor care necesita aceasta interventie, facilitand nu doar confortul, dar si prevenind complicatii medicale severe. Unul dintre principalele avantaje este asigurarea drenajului eficient al urinei in cazurile de retentie urinara. Retentia urinara, acuta sau cronica, poate duce la distensie vezicala, infectii urinare si afectarea functiei renale. De asemenea, sonda Foley permite golirea completa a vezicii urinare, reducand riscul de complicatii si ameliorand disconfortul pacientului.

Un alt beneficiu major al montarii sondei urinare este monitorizarea precisa a diurezei la pacientii aflati in stare critica. In unitatile de terapie intensiva, masurarea exacta a volumului de urina produs este esentiala pentru evaluarea functiei renale si a balantei hidrice. Sonda urinara permite colectarea continua si exacta a urinei, oferind date importante pentru ajustarea si administrarea tratamentului si controlul homeostaziei pacientului. Aceasta contribuie la interventii medicale mai precise si la prevenirea complicatiilor grave.

Postoperator, sonda urinara aduce beneficii semnificative pentru pacientii care au suferit interventii chirurgicale in zona pelvina, abdominala sau a prostatei. Anestezia si interventiile chirurgicale pot inhiba temporar functia normala a vezicii urinare, iar sonda urinara asigura golirea vezicii, prevenind distensia si facilitand procesul de vindecare. Acest lucru este deosebit de important in primele ore si zile postoperatorii, cand pacientii sunt inca sub efectul anesteziei sau in convalescenta.

Pentru pacientii imobilizati sau cei aflati in ingrijiri paliative, sonda urinara aduce un beneficiu semnificativ prin imbunatatirea confortului lor. Pacientii cu mobilitate redusa sau slabiti pot intampina dificultati mari in a se deplasa la toaleta sau in a folosi urinale. Sonda urinara elimina aceasta problema, reducand disconfortul si riscul de accidente. De asemenea, in cazurile de ingrijire paliativa, unde obiectivul principal este asigurarea confortului si calitatii vietii, sonda urinara poate diminua stresul si efortul, asociate cu nevoia frecventa de a urina.

Astfel, montarea sondei urinare ofera beneficii esentiale in diverse situatii clinice - de la prevenirea complicatiilor si monitorizarea precisa a functiilor vitale, pana la ameliorarea disconfortului si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor.

 

1.2. Care sunt tipurile de sonde urinare folosite in domeniul medical?

In domeniul medical, exista mai multe tipuri de sonde urinare utilizate pentru a raspunde nevoilor specifice ale pacientilor.

Sonda Foley este una dintre cele mai utilizate tipuri de sonde urinare si este conceputa pentru utilizare pe termen lung. Este un tub flexibil, de obicei realizat din latex sau silicon, prevazut cu un balon la capatul distal. Dupa introducerea in vezica urinara, balonul este umflat cu apa sterila pentru a mentine sonda in loc. Aceasta este folosita in cazurile de retentie urinara, in timpul si dupa interventii chirurgicale sau pentru monitorizarea precisa a diurezei la pacientii critici. Durata de utilizare poate varia, dar sonda Foley este ideala pentru situatiile care necesita drenaj continuu si pe termen lung. Totodata, aceasta este foarte usor de montat si de scos, astfel ca problema de acumulare de sange in sonda urinara poate fi eliminata.

Sonda Nelaton, pe de alta parte, este destinata utilizarii pe termen scurt sau pentru cateterizari intermitente. Este un tub drept si flexibil, fara balon, si este de obicei fabricat din PVC sau alte materiale plastice. Sonda Nelaton este utilizata pentru golirea temporara a vezicii urinare. De exemplu, in cazul pacientilor care nu pot urina temporar din cauza unei interventii chirurgicale sau a unei afectiuni acute. Aceasta este introdusa in vezica urinara si indepartata imediat dupa drenarea urinei, ceea ce reduce riscul de infectii asociate cu utilizarea prelungita a unei sonde. Totodata, timpul scurt de pastrare al acesteia asigura prevenirea infectiilor urinare de la sonda.

Este cunoscut faptul ca sonda urinara la femei doare, mai ales din cauza ca uretra are o anumita anatomie. In acest sens, sonda suprapubiana este o alternativa la cateterizarea uretrala, aplicata in special atunci cand introducerea unei sonde prin uretra nu este posibila sau nu este recomandata. Aceasta implica plasarea unui cateter direct in vezica urinara printr-o mica incizie realizata in abdomen, chiar deasupra osului pubian. Sonda suprapubiana este adesea folosita in cazurile de obstructii uretrale severe, leziuni ale uretrei sau atunci cand este necesara o solutie pe termen lung. Aceasta permite o mai mare libertate de miscare si reduce riscul de infectii uretrale si de traumatisme.

Pe langa aceste tipuri principale, exista si alte variante de sonde urinare, cum ar fi sondele de tip Tiemann, care au un varf curbat pentru a facilita introducerea in cazurile de stricturi uretrale, si sondele externe, cunoscute si ca sonde condom, care sunt folosite pentru pacientii de sex masculin care nu pot controla mictiunea, dar nu necesita cateterizare interna.

 

2. Cum se monteaza si la cat timp se schimba sonda urinara?

Montarea unei sonde urinare este un proces care necesita atentie si o tehnica adecvata pentru a asigura siguranta si confortul pacientului, dar mai ales, pentru a preveni infectiile urinare. Procedura incepe cu pregatirea materialelor necesare: sonda urinara, un set steril pentru cateterizare, lubrifiant steril, manusi sterile si solutii antiseptice. Dupa caz, se poate recomanda ca plasturii si leucoplastul sa fie la indemana. Pentru a raspunde la intrebarea „Cine monteaza sonda urinara?”, este important de mentionat faptul ca intotdeauna cadrele medicale sunt cele responsabile de toate interventiile si procedurile respective.

Inainte de montarea sondei, personalul medical trebuie sa se asigure ca pacientul este informat despre procedura si ca isi da consimtamantul.

Pentru montarea sondei urinare de tip Foley, se procedeaza astfel:

• Asigurarea sterilitatii: Personalul medical isi pune manusi sterile si curata zona genitala a pacientului cu solutie antiseptica pentru a reduce riscul de infectie.
• Introducerea sondei: Se aplica lubrifiant steril pe varful sondei, apoi se introduce incet si cu grija in uretra pana ajunge in vezica urinara. Aparitia urinei in tubul sondei confirma pozitionarea corecta. Daca se observa acest lucru, nu se va pune problema de ce curge pe langa sonda urinara.
• Fixarea sondei: Odata ce sonda este in vezica urinara, balonul de la capatul sondei Foley este umflat cu apa sterila pentru a o mentine in loc.
• Atasarea pungii de colectare: Sonda este apoi conectata la o punga de colectare a urinei, care este fixata sub nivelul vezicii pentru a permite drenajul gravitational.

Dupa ce ai aflat cum se pune sonda urinara, trebuie sa afli mai multe despre schimbarea sondei urinare. Frecventa cu care aceasta trebuie inlocuita depinde de tipul de sonda si de recomandarile medicale. De obicei, sondele Foley sunt schimbate la intervale de 2 pana la 4 saptamani, insa in anumite situatii, aceasta perioada poate varia. Schimbarea sondei se face pentru a preveni infectiile, infundarea si deteriorarea materialului sondei. Daca nu se respecta un interval de port al acesteia, va trebui sa se identifice de ce se infunda sonda urinara.

Procedura de schimbare a sondei urmeaza pasi similari cu montarea initiala:

• Sterilitate si pregatire: Se asigura sterilitatea echipamentului si se pregateste pacientul in mod corespunzator.
• Indepartarea sondei vechi: Balonul sondei vechi este dezumflat si sonda este indepartata cu grija.
• Curatarea si evaluarea: Zona genitala este curatata din nou cu antiseptic, si se evalueaza starea vezicii si uretrei.
• Montarea noii sonde: O noua sonda sterila este introdusa si fixata conform procedurii descrise anterior.

 

2.1. Ingrijirea pacientului cu sonda urinara si prevenirea infectiilor urinare

Ingrijirea corecta a sondei urinare este esentiala pentru prevenirea complicatiilor medicale, cum ar fi infectiile tractului urinar, blocajele si iritatiile. Acest tip de ingrijire implica atat mentinerea unei igiene riguroase, cat si monitorizarea regulata a starii sondei si a zonei de insertie.

• Igiena locala si a sondei: Zona de insertie a sondei, precum si punga de colectare, trebuie curatate zilnic pentru a preveni infectiile si acumularea bacteriana. Pentru curatarea zonei de insertie, se utilizeaza solutii antiseptice blande si apa calduta, iar zona trebuie uscata bine pentru a preveni iritatiile pielii. Este important sa nu se foloseasca solutii sau sapunuri iritante, care pot cauza disconfort. In ceea ce priveste sonda si punga de colectare, acestea trebuie curatate cu apa si sapun cu pH neutru, fara a utiliza produse chimice dure care ar putea deteriora materialele.
• Monitorizarea si schimbarea sondei: Personalul medical trebuie sa monitorizeze constant starea sondei pentru a identifica semne de complicatii, precum roseata, inflamarea sau secretiile neplacute in jurul zonei de insertie. In cazul in care apar aceste simptome, trebuie contactat medicul pentru evaluare si, daca este necesar, schimbata sonda. Sonda urinara trebuie schimbata conform recomandarilor medicului sau la intervale regulate, de obicei intre 2 si 4 saptamani, pentru a preveni acumularea de bacterii si alte probleme asociate cu utilizarea prelungita.
• Prevenirea infectiilor urinare de la sonda: Pentru a preveni infectiile tractului urinar, este crucial sa se mentina punga de colectare a urinei sub nivelul vezicii urinare, asigurand astfel drenajul gravitational si evitand refluxul de urina in vezica. Punga de colectare trebuie, de asemenea, sa fie golita regulat, inainte de a ajunge la capacitatea maxima, si sa fie mentinuta intr-o pozitie care nu pune presiune asupra sondei. Personalul trebuie sa evite manipularea excesiva a sondei si sa se spele pe maini inainte si dupa orice interventie legata de ingrijirea sondei.
• Ingrijirea speciala in cazuri particulare: In anumite situatii, cum este cazul pacientilor imobilizati sau aflati intr-o sectie paliativa, ingrijirea sondei urinare poate necesita masuri suplimentare pentru a asigura confortul si prevenirea complicatiilor. De exemplu, se pot folosi curele sau bandaje speciale pentru a fixa sonda in pozitie si a preveni traumele sau alunecarea acesteia. In plus, este important sa se monitorizeze cu atentie orice modificari in caracteristicile urinei, precum culoarea, mirosul sau consistenta, care pot indica probleme care necesita interventie medicala in cel mai scurt timp.

 

 

2.2. Care sunt posibilele complicatii si efecte adverse ale sondei urinare?

Utilizarea sondei urinare, desi adesea necesara si utila in gestionarea problemelor urinare, poate aduce cu sine anumite complicatii, care trebuie monitorizate si gestionate cu atentie. Montarea unei sonde urinare implica complicatii si efecte adverse, cum ar fi:

• Infectiile tractului urinar: Bacteriile pot patrunde in vezica urinara prin intermediul sondei, provocand infectii. Simptomele pot fi de tipul durere la urinare, urinare frecventa, febra si miros neplacut al urinei. Infectiile pot fi gestionate cu antibiotice, iar prevenirea acestora este cruciala, prin mentinerea unei igiene riguroase si schimbarea regulata a sondei, conform recomandarilor medicale.

 

• Iritatiile si leziunile locale: Sonda urinara poate cauza iritatii sau leziuni ale mucoasei uretrale si ale pielii din jurul zonei de insertie. Aceste probleme pot aparea din cauza frecarii sau presiunii exercitate de sonda, precum si din cauza materialului sondei, care poate provoca reactii alergice sau iritatii. Utilizarea unui lubrifiant adecvat, aplicarea corecta a sondei si monitorizarea constanta a starii pielii sunt esentiale pentru prevenirea acestor complicatii.

 

• Blocajele si migrarea sondei: Pot sa apara din cauza acumularii de sediment sau de sange, ceea ce poate impiedica drenajul normal al urinei. Aceste blocaje pot duce la distensia vezicii urinare si la complicatii suplimentare. Migrarea sondei, fie ca se intampla accidental, fie din cauza presiunii sau a pozitionarii incorecte, poate afecta functionarea acesteia si poate necesita reparatii sau reinlocuiri. Verificarea regulata a pozitiei sondei si golirea frecventa a pungii de colectare ajuta la prevenirea acestor probleme.

 

• Refluxul urinar si distensia vezicii: Refluxul urinar reprezinta procesul prin care  urina se intoarce din punga de colectare in vezica urinara. Acesta poate duce la infectii si la deteriorarea functiei vezicii. Acest fenomen poate fi prevenit prin mentinerea pungii de colectare sub nivelul vezicii si prin asigurarea unei pozitii adecvate a sondei. Distensia vezicii urinare, cauzata de acumularea excesiva de urina, poate aparea daca sonda este blocata sau nu functioneaza corect, si necesita interventie imediata pentru a restabili functia normala.

 

In final, sonda urinara se dovedeste a fi un instrument de uz medical foarte important si util in numeroase situatii. Totusi, este important ca atat pacientii, cat si cadrele medicale sa fie constiente de importanta ingrijirii acesteia, dar si a zonei respective, intocmai pentru a se putea preveni orice complicatie nedorita. 

 

Referinte:

1. https://journals.lww.com/dcrjournal/abstract/2010/03000/urinary_bladder_catheter_drainage_following_pelvic.13.aspx 
2. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0736467917305334?casa_token=mF42b9UDe64AAAAA:kwCMRv4Jlr7H2SdveFHr5WPl0oSU5EQntqfEn99zAxojQOovrRZm81IX8BxfBvnYs_Nld2QkTw
3.  https://www.auajournals.org/doi/abs/10.1016/j.juro.2006.08.101
4. https://journals.lww.com/journaloftraumanursing/abstract/2018/01000/trauma_and_intensive_care_nursing_knowledge_and.13.aspx
5. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0002937899701493

 

Sursa foto: pexels.com